Find the joy in your life :)

Frumoase cuvinte, nu? De cate ori nu ne-am blocat in vietile noastre de diferite obstacole ( de cele mai multe ori create de mintea noastra) si am ales sa fim deprimati, depresivi, fara chef de viata, pierzandu-ne bucuria din care si pentru care ne-am nascut? La un moment dat ne dam seama ca suntem doar intr-o etapa de tranzitie sau chiar de evolutie si actionam spre a ne imbucura. Despre acest aspect vreau sa vorbesc acum, despre cum ne gasim noi bucuria cand, temporar, sau chiar pentru mai multa vreme alegem sa o pierdem.

De ce alegem sa ne pierdem bucuria? In primul rand cred ca o pierdem pentru ca alegem sa caram in spate o gramada de sentimente de vinovatie. Constienti sau nu, pe parcursul vietii noastre, din tinerete, savarsim multe fapte, care supara si deznadajduiesc sufletele noastre. Interpretarea pacatelor bibilce in sensul ei pentru care a fost creat, pozitiv, al cresterii spirituale si emotionale, al traiului curat isi gaseste locul intotdeauna in vietile noastre. Indiferent in ce simtim sa credem, faptele noastre care nu ne fac cinste, care ne dor cand le savarsim ne tin din calea bucuriei vietii noastre. Ce fapte sunt acestea? Cred cu tarie ca fiecare dintre noi stim si simtim ce nu ne face nici un bine din toate actiunile pe care le intreprindem manati de furie, ura, resentimente, invidie, mandrie, lipsa de sinceritate cu noi si automat cu cei din jur, lacomie, placeri ciudate sau pasivitate. Pe mine ma incearca un junghi in zona stomacului de fiecare data cand accesez vreuna dintre aceste negative trairi si actionez in conformitate cu ele. Daca fiecare dintre noi am constientiza cu bucuria smereniei din ce unghi savarsim niste actiuni care ne indurereaza devenind pe loc observatori ai lor, cu siguranta ca nu am mai strange in noi atat de multe sentimente de vinovatie reprimate iar daca tot le-am strans atunci, pe masura ce le marturisim, fie intr-un cadru organizat confrom credintei noastre, fie in fata noastra, ca si copii in stransa legatura cu Dumnezeu ne vom simti liberi sa dam drumul bucuriei care sta in noi.

Daca simtim apoi din tot sufletul nostru ca suntem curati ( cel putin avem sansa in fiecare zi sa incepem asa!), ca nu mai caram vinovatii putem trece la “aruncarea  grelelor bagaje” ce ne leaga de cei din jurul nostru. In viata noastra cunoastem, ne apropiem, ne imprietenim cu multi oameni in functie de etapa in care ne aflam. In liceu si studentie ne lagam de oamenii potritivi pentru distractiile noastre, cu care putem impartasi lucrurile din zona aceasta, apoi ne gasim un job sau incepem o afacere si ne legam de oamenii din noua noastra sfera de interes, apoi avem o familie si ne intersectam cu oamenii care au aceleasi obiceiuri ca si noi si asa mai departe…Dupa gandirea noastra si proiectiile noastre sociale ( ingradite de multe ori), ideal ar fi ca aceeasi oameni din copilarie sa faca parte din vie din toate etapele vietii noastre. Sustinem de multe ori ca “x e prietenul meu de 15 ani si nu pot sa nu ma mai intalnesc cu el chiar daca nu mai suntem pe aceeasi lungime de unda”. Asa ca de dragul unor amintiri frumoase perseveram in a mentine niste legaturi care, de multe ori, sunt viciate pentru niste amintiri frumoase! Pai si ce facem atunci? Traim in trecut, fara a mai incerca a ne bucura de prezent! Traind asa, dobandim si multe resentimente fata de acesti prieteni vechi, creand adevarate linkuri energetice distructive care nu duc decat la reintoarcerea in bucla emotiilor negative care genereaza sentimente de vinovatie asa cum am scris mai sus. Dar daca am rupe nedureros aceste linkuri din trecut fara neaparat sa ne rupem de oamenii acestia? Daca i-am ierta pe acestia ACUM din tot sufletul pentru orice vorba, orice fapta, orice gand pe care l-au avut vis-a-vis de noi dorindu-le liniste sufleteasca, iubire si bucurie? Apoi daca ne-am ierta pe noi de orice judecata, orice ganduri sau fapte negative fata de ei? Hai sa incercam ACUM!…

E mai bine, nu? Deja parca putem simti un fior de liniste cu bucuria de a fi Om alaturi de alti Oameni care, cu totii facem greseli, cu totii venim cu porgrame gresite si le manifestam si cu totii stim undeva inauntrul nostru ca dorim binele si bucuria noastra si a tuturor.

Daca acum simtim deja liniste putem trece mai departe la a ne lasa in voia vietii. Nemaiavand atatea si atatea asteptari de la ce trebuie sa se intample, de la cum trebuie sa se intample, de la tot felul de dorinte care ne aduc doar placeri trecatoare si nicidecum bucuria sincera a unei vieti organice. De multe ori cand suntem depresivi credem ca “trebuie” sa iesim din aceasta stare, sa o controlam si sa facem ceva repede sa scapam si sa ne intoarcem la “starea noastra de normalitate”. Dar v-ati gandit vreodata ca asa-zisa stare de normalitate este, de fapt, o lupta continua de a controla viata noastra in orice moment care ne creeaza o falsa zona de siguranta, in care culmea ne inchidem singuri iar cand primim semnale ca nu acela e sensul, primim semnale sa stam cu noi ceva timp, sa avem rabdare, noi ne grabim sa gasim solutii miraculoase de “scapat” rapid din starea asta “nasoala”? Da, poate ca e neplacuta la inceput, pentru ca nu e in confromitate cu planul nostru perfect despre cum ar trebui sa fie viata noastra. Pe masura insa ce reusesti sa rupi acest lanturi “frumoase”: multe, multe avutii, multe placeri de moment, multe masti sociale si sa stai cu tine insuti si sa te intrebi :” Ce-mi aduce bucurie cu adevarat?” cu siguranta ca vei primi si gasi raspunsul in tine. Veti spune: “Bine, bine, dar nu pot sa ma bucur de mine ca nu am timp” sau “Nu imi permit nicio bucurie ca trebuie sa muncesc mult” sau “Nu ma mai bucura nimic..”. Orice raspuns la acest afirmatii este redundant pentru ca stiti si voi ca bucuria autentica se regaseste in liniste, in curatenie sufleteasca, in comunicare sincera, in natura, in orice este organic, in Dumnezeu iar pentru a o gasi ai nevoie de asa de putin timp! Doar ca e necesar ca acesta sa fie folosit cu insufletire, sinceritate si iubire de TOT!

Lasati-va pentru scurt timp nevoile, trebuintele, dorintele desarte, asteptarile si alocati-va macar jumatate de ora pentru a va “curata”- nu doar fizic, pentru a ierta si a iubi in fiecare zi! Apoi lasati placerile, cereti bucuria si alegeti sa o traiti in fiecare moment! Apoi multumiti pentru ea! 🙂

Eu ma bucur ca scriu aceste randuri, ma bucur ca daruiesc iubire de fiecare data cand am ocazia, ma bucur de oameni, ma bucur de imbratisari, ma bucur de natura, ma bucur de sport, ma bucur de liniste, ma bucur ca rad, ma bucur sa privesc lumina, ma bucur de carti, ma bucur de flori, ma bucur sa dansez, ma bucur ca ma bucur, ma bucur de Dumnezeu…

Va imbratisez cu drag,

Florina